LITERAT'URĂ, literaturi, s.f. 1. Artă sau creaţie artistică al cărei mijloc de exprimare este limba; beletristică. ◊ Literatura populară = literatură (1) anonimă, care, transmisă pe cale orală, devine, dintr-o operă individuală la origine, o creaţie colectivă. Literatură cultă = literatură (1) care aparţine unor autori individuali cunoscuţi ca atare si transmisă prin scris. ◊ Expr. (Peior.) A face literatură = a ocoli esenţialul unei probleme prin artificii de exprimare. 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci, ale unei ţări, ale unui grup social etc. 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu (al cunoasterii) Literatură muzicală. 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă, la un anumit subiect; bibliografie. - Din fr. litt'erature, lat. litteratura.
Sursă : DEX'98 (44761)  - LauraGellner

LITERAT'URĂ s. v. bibliografie.
Sursă : Sinonime (191574)  - siveco

LITERAT'URĂ s. 1. beletristică, litere (pl.), (înv.) scriitorie, (peior.) autorlâc. (Activează în domeniul ~ii.) 2. literatură de anticipaţie v. science-fiction; literatură populară = folclor; literatură stiinţifico-fantastică v. science-fiction.
Sursă : Sinonime (191573)  - siveco

literat'ură s. f., g.-d. art. literat'urii; pl. literat'uri
Sursă : DOR (258411)  - siveco

LITERAT'UR//Ă ~i f. 1) Creaţie artistică al cărei mijloc de exprimare este limba literară. ◊ ~ populară creaţie artistică născută în sânul poporului si transmisă pe cale orală. ~ cultă creaţie literară a unor autori cunoscuţi, transmisă prin scris. 2) Ansamblu de opere literare (ale unei ţări, ale unui grup social, ale unei epoci etc.). 3) Ansamblu de lucrări scrise referitor la o anumită problemă sau într-un anumit domeniu. ~ politică. ~ stiinţifică. [G.-D. literaturii] /<fr. litt'erature, lat. litteratura
Sursă : NODEX (341754)  - siveco